Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria a fost unul dintre cei mai mari duhovnici ai Moldovei, dedicându-și întreaga viață rugăciunii și pocăinței, cu dorința neclintită de a face bine și de a-i îndruma pe ceilalți spre harul divin. Patriarhul Daniel l-a numit „dar al lui Dumnezeu pentru poporul român”.
Sfântul Cuvios Cleopa de la Sihăstria (2 decembrie)
Părintele Cleopa Ilie a fost unul dintre cei mai mari duhovnici ai Moldovei, dedicându-și întreaga viață rugăciunii și pocăinței, cu dorința neclintită de a face bine și de a-i îndruma pe ceilalți spre harul divin. Patriarhul Daniel l-a numit „dar al lui Dumnezeu pentru poporul român”.
S-a născut pe 10 aprilie 1912, în Sulița, județul Botoșani, fiind al cincilea dintre cei zece copii ai unei familii de țărani credincioși. La botez a primit numele Constantin. După ce a absolvit școala primară în satul natal, s-a format duhovnicește alături de schimonahul Paisie Olaru la Schitul Cozancea. În decembrie 1929, împreună cu fratele său Vasile, a intrat în obștea Schitului Sihăstria, fiind primit oficial pe 12 decembrie, ziua Sfântului Ierarh Spiridon. A fost tuns în monahism pe 2 august 1937, primind numele Cleopa.
Timp de 12 ani, a păstorit oile Mănăstirii Sihăstria, alături de părinții Galaction Ilie și Antonie Olaru, perioadă pe care o considera „școala sa de călugărie și teologie”. În acest timp a aprofundat numeroase scrieri fundamentale și a cultivat o iubire profundă pentru creația divină.
În 1942, din cauza sănătății precare a starețului Ioanichie Moroi, a fost numit egumen interimar. Hirotonit ierodiacon și ieromonah în 1945 de episcopul Galaction Cordun, a devenit oficial egumen al Schitului Sihăstria. În 1947, odată cu ridicarea schitului la rang de mănăstire, a fost avansat arhimandrit cu aprobarea Patriarhului Nicodim.
Datorită prigoanei comuniste, s-a retras pentru șase luni în munți. Revenit în 1949, a fost numit stareț al Mănăstirii Slatina din Suceava, unde a organizat o obște de peste 80 de călugări. Urmărit din nou de autorități, s-a refugiat în Munții Stânișoarei împreună cu ieromonahul Arsenie Papacioc.
În 1956 s-a întors la Mănăstirea Sihăstria, dar s-a retras din nou în Munții Neamțului pentru cinci ani. Revenit în 1964 ca duhovnic al obștii, a slujit neobosit timp de 34 de ani, călăuzind atât călugări, cât și mireni. Pe 6 august 1987, l-a călugărit pe viitorul Patriarh Daniel.
Părintele Cleopa s-a mutat la Domnul pe 2 decembrie 1998. În memoria sa, aproape de locul unde s-a nevoit în anii ’50, Arhiepiscopia Sucevei a început construirea Mănăstirii Pogorârea Sfântului Duh – Vadu Negrilesei, punând piatra de temelie pe 2 decembrie 2022.
Părintele Cleopa a lăsat în urmă numeroși ucenici, scrieri pline de înțelepciune și modelul unui duhovnic profund, aprins de credință. Iubit în întreaga Ortodoxie, învățăturile sale au fost traduse în zece limbi.
Era recunoscut pentru simplitatea și profunzimea sa, remarcile sale celebre fiind: „Mânca-v-ar Raiul” și „Răb-dare, răb-dare, răb-dare”, subliniind importanța răbdării, milosteniei și rugăciunii. Cu smerenie, se autodefinea: „De ce ați venit la un putregai de moșneag?”.
Arhimandritul Cleopa Ilie este canonizat în anul 2025, cu prilejul împlinirii a 140 de ani de autocefalie și 100 de ani de la ridicarea Bisericii Ortodoxe Române la rang de Patriarhie.
