Sfântul Cuvios Iacov Tsalikis
(22 noiembrie)
Sfântul Cuvios Iacov Tsalikis stareț al Mănăstirii Cuviosului David din Evia a fost cunoscut pentru viața sa ascetică și virtuțile sale, comparate cu cele ale sfinților din primele secole creștine. Părintele Porfirie și Cuviosul Paisie Aghioritul îl considerau un om cu mari daruri duhovnicești, precum harisma înainte-vederii și vindecării.
Născut în Libisi, Asia Mică, în 1920, Sfântul Iacov și familia sa au fost forțați să se mute în Grecia în urma schimbului de populație dintre Grecia și Turcia în 1922. Încă din copilărie, Sfântul Iacov și-a manifestat înclinația spre cele sfinte, iar la vârsta de 9 ani era deja considerat o scăpare pentru refugiații și săracii care îi cereau ajutorul. În 1951, a intrat în monahism la Mănăstirea Cuviosului David, în ciuda opoziției localnicilor, și a devenit ieromonah în 1952. Viața sa monahală a fost marcată de posturi severe, rugăciuni neîncetate și multe încercări fizice și duhovnicești.
În 1975 a devenit egumen, iar faima sa a crescut datorită vieții sale exemplare. Deși suferea de multe boli, a continuat să slujească și să spovedească până la moartea sa, pe 21 noiembrie 1991. După moarte, a continuat să săvârșească minuni, fiind văzut de mai multe persoane și fiind considerat un sfânt făcător de minuni.
