Viaţa şi pătimirea Sfintei Muceniţe Iustina fecioara
(2 octombrie)
Sfânta Iustina s-a născut în Antiohia în timpul domniei lui Deciu. Fiind fiica părinților pagâni Edesie și Cleodonia, ea a auzit un cuvânt de mântuire din gura unui diacon numit Prailie, care predică întruparea și mântuirea prin Iisus Hristos. Acest cuvânt a căzut pe un pământ bun în inima Iustinei și a început să dea roade.
Iustina a început să învețe mai mult de la diaconul Prailie, dar în taină, și a devenit credincioasă. Ea și-a adus și părinții la credință și tatăl ei, Edesie, a devenit preot creștin. După ce s-a întărit în credință, Edesie a petrecut în fapte bune și a sfârșit viața în credință.
Iustina s-a nevoit în poruncile Domnului, iubindu-L pe Mirele său Hristos și slujindu-I în rugăciuni, în feciorie, curățenie, post și înfrânare. Diavolul a încercat să o ispitească, dar ea s-a apărat prin credința și rugăciunea ei. Aglaid, un tânăr ispitit de frumusețea ei, a încercat să o seducă, dar Iustina a rămas credincioasă lui Hristos.
Ciprian, un vrăjitor și fermecător idolatru, a fost frustrat că nu a putut ispitii și cuceri inima și trupul Iustinei. El a încercat diferite metode pentru a o atrage, dar toate au eșuat. Diavolul a încercat și el să o ispitească în diferite moduri, dar Iustina a rămas fermă în credința ei și a biruit ispitele.
Ulterior, Ciprian a realizat că puterea crucii și numele lui Hristos erau invincibile. El s-a pocăit, a aruncat cărțile vrăjitoriei și s-a convertit la creștinism. Ciprian a căutat să primească Sfântul Botez și să fie iertat pentru greșelile sale.
Diavolul era nemulțumit de viața lui Ciprian și de devotamentul său față de credința creștină și a îndemnat păgânii să-l acuze pe Ciprian înaintea stăpânitorilor din regiune. Necredincioșii l-au acuzat pe Ciprian că a defăimat idoli și împăratul și a adus oamenii la credința în Hristos. În cele din urmă, ighemonul Evtolmie a poruncit să fie arestați Ciprian și Iustina și să fie judecați.
La proces, judecătorul l-a întrebat pe Ciprian de ce și-a schimbat credința și i-a respins zeii tradiționali. Ciprian a răspuns că a descoperit neputința și înșelăciunea diavolească și a înțeles puterea lui Hristos. A mărturisit cu curaj motivul pentru care s-a convertit la creștinism și a fost gata să moară pentru credința sa.
Judecătorul a ordonat să fie spânzurați și torturați pe Ciprian și Iustina, dar aceștia au răbdat chinurile cu mulțumire și au mărturisit în mod constant credința în Hristos. Apoi au fost aruncați într-o căldare cu apă fiartă, dar miraculos nu au fost răniți de focul fierbinte.
Un preot păgân a încercat să intre în foc în numele zeului Asclepie, dar a murit. Judecătorul, văzând această minune, s-a înfricoșat și i-a trimis la împăratul Claudiu pentru a-l judeca. Împăratul i-a condamnat la moarte prin decapitare.
Înainte de execuție, Ciprian a cerut un timp de rugăciune, de teamă ca Iustina să nu se înspăimânte de moartea sa. Iustina a acceptat cu bucurie să fie prima care să fie executată, iar Ciprian și Teoctist au trecut la Domnul ulterior.
Sfânta Iustina a rămas credincioasă și a devenit un exemplu de sfințenie și credință, biruind ispitele și rămânând statornică în slujirea lui Hristos.
