Sfântul Cuvios Iosif de la Văratec
(16 august)
Cuviosul Părinte Iosif s-a născut în jurul anului 1750 în satul Valea Jidanului din Transilvania, într-o familie ortodoxă profund credincioasă. În contextul revoltei românilor ortodocși din Transilvania, condusă de Cuviosul Sofronie de la Cioara împotriva asupririi austriece și a uniației, familia lui Iosif a emigrat în Moldova, unde și-au continuat viața de credință.
Din dorința de a urma calea nevoinței pentru Hristos, Iosif a vizitat mai multe mănăstiri din Moldova și, inspirat de viața monahală pe care a întâlnit-o, a devenit ucenic al Cuviosului Paisie Velicicovschi la Mănăstirea Dragomirna. Sub îndrumarea acestuia, Iosif a învățat virtuțile monahale precum ascultarea, smerenia, rugăciunea minții și altele, fiind călugărit și hirotonit ieromonah la Mănăstirile Secu și Neamț.
În jurul anului 1779, Iosif a devenit îndrumător duhovnicesc la Schitul Pocrov, iar mai târziu a primit binecuvântarea să devină sihastru în Munții Neamțului, alături de alți doi părinți. După 1785, cu binecuvântarea Starețului Paisie, Iosif a fost rânduit să pună bazele Mănăstirii Văratec, împreună cu maica Olimpiada și Nazaria, fiind considerat unul dintre ctitorii acestei mănăstiri.
Iosif a fost un duhovnic renumit, slujitor al cuvântului lui Dumnezeu, contribuind la organizarea mai multor mănăstiri din Munții Neamțului și la îndrumarea spirituală a sute de călugărițe și anahoreți din zona Sihla. El a insuflat ucenicilor săi râvnă duhovnicească și jertfă pentru desăvârșire, printre aceștia numărându-se și Ieromonahul Irinarh Rosetti, fondatorul Mănăstirii Horaița și ctitorul bisericii de pe Muntele Tabor.
Pentru viața sa aspră și sfântă, Iosif a fost înzestrat de Dumnezeu cu darul facerii de minuni și al izgonirii duhurilor necurate. Blândețea, răbdarea și dragostea sa l-au făcut să fie iubit și respectat de comunitatea monahală și de pelerini.
Cuviosul Părinte Iosif a trecut la cele veșnice la 28 decembrie 1828 și a fost înmormântat în pronaosul Bisericii „Adormirea Maicii Domnului” de la Mănăstirea Văratec. Locurile din Munții Neamțului unde s-a nevoit au rămas cunoscute sub numele de „Poiana lui Iosif”, „Pârâul lui Iosif” și „Chiliile lui Iosif”.
Pentru faptele și viața sa plină de sfințenie, Biserica Ortodoxă Română îl cinstește pe Cuviosul Iosif de la Văratec în rândul sfinților cuvioși români care au strălucit în ținutul Neamțului.
