Sfântul Ierarh Dionisie, Episcopul Cetății Albe Ismail

Sfântul Dionisie Erhan
(17 septembrie)

Sfântul Dionisie Erhan s-a născut în 1868 în satul Bardar, lângă Chișinău. La 15 ani, a intrat în Mănăstirea Suruceni, dorind să devină monah. A urmat toate etapele vieții monahale, devenind rasofor în 1890, monah în 1899 (primind numele Dionisie), ierodiacon în 1900 și ieromonah în 1904. În 1908 a fost ales stareț al Mănăstirii Suruceni.

A avut un rol important în realizarea unirii Basarabiei cu România în 1918, fiind duhovnic pentru mulți membri ai Sfatului Țării. În 1918 a fost hirotonit Arhiereu vicar al Arhiepiscopiei Chișinăului, iar în 1934 a devenit Episcop al Cetății Albe și Ismailului. A contribuit la restaurarea bisericilor și întărirea vieții spirituale, sprijinind formarea clerului și așezăminte sociale.

După cedarea Basarabiei în 1940, s-a refugiat în România și a fost locțiitor al Episcopiei Argeșului. S-a pensionat în 1941 și s-a întors la Mănăstirea Suruceni, unde a murit în 1943. Trupul său neputrezit a fost descoperit în 2018. În același an, Sfântul Dionisie Erhan a fost canonizat de Biserica Ortodoxă Română.