Sfinta Lucia, o fecioară creștină din Sicilia, în perioada în care venerarea Sfintei Agatia se răspândea în regiune. Lucia și mama ei, Evtihia, se duc să se închine la mormântul Sfintei Agatia din Catania. În timpul slujbelor bisericești, se citește pasajul evanghelic despre femeia căreia i-a curs sângele și care s-a vindecat atingând haina lui Hristos.
Lucia îi spune mamei sale să se atingă de mormântul Sfintei Agatia cu credință pentru a se vindeca. După rugăciuni intense, Lucia adoarme și are o vedenie în care Sfânta Agatia îi vorbește, confirmând vindecarea mamei sale. În continuare, Lucia decide să împartă averea sa săracilor și să se dedice lui Hristos, refuzând logodna și viața trupească.
Împotriva voinței ei, Lucia este adusă în fața autorităților, inclusiv a tiranului Pashasie. Refuzând să se lepede de credința sa, Lucia este supusă la diverse încercări și chinuri, însă rămâne neclintită. Inclusiv încercarea de a o arde în jur cu foc nu reușește să-i aducă vreo vată.
În final, Lucia este condamnată la moarte, iar Pashasie, judecătorul ticălos, suferă și el o soartă nemiloasă. Lucia moare ca martir, iar trupul său este înmormântat într-un loc de cinste, unde se zidește o biserică în numele ei.
Se remarca curajul și devotamentul Sfintei Lucia față de credința sa creștină, în pofida persecuțiilor și chinurilor la care este supusă.
